Londra este un
oraş minunat care are ceva de oferit fiecăruia, cosmopolit, multicultural şi
totuşi atît de britanic. Zona St. James este cea mai potrivită pentru un
sejur londonez : este aproape de Buckingham Palace şi poţi
vedea gărzile călare, trăsurile în mişcare, schimbarea gărzilor, toate doar la
doar doi paşi, pe Mall. Aproape este şi Fortnum & Mason, Piccadilly cu
Royal Academy of Arts, ba chiar şi Rachel Trevor-Morgan, daca ai nevoie de o
pălărie precum cele purtate de Regina
Elisabeta a II-a.
În spatele
palatului St. James, hotelul Stafford este cea mai potrivită alegere, un hotel
de lux, dar low key, fără să fie orbitor, oriental. Intri ca în locuinţa unui
aristocrat englez, proprietate a familiei de secole, cu salonul de la intrare
mobilat cu piese cumpărate de generaţiile succesive care au locuit-o, minunat
aranjate, lux, calm şi voluptate. Afli povestea motanului Lucky, care atunci
cînd se rătăcea prin Londra era adus de cîte un taximetrist sigur că va fi
generos răsplătit.
Hotelul este
esenţa cuvîntului discret, designul interior fiind o combinaţie reuşită între
tradiţional şi contemporan. Totul este chic şi totuşi familiar, este
confortabil, totul este la îndemînă, multe oglinzi (şi cît de necesare ne sînt
ele !), multe lămpi, măsuţa de toaletă
dotată cu tot ce trebuie pentru o demachiere corectă. Calm, discreţie, confort. Pentru
fragilele noastre rochii umeraşele sînt îmbrăcate în mătase în dulapul Ei, iar
în al Lui sînt multe pentru pantaloni.
Băile sînt spaţioase, elegante, cu cadă şi duş, cu oglinzi în care să ne facem
un machiaj perfect, geluri şi şampon, săpunuri şi creme de corp, cască de baie,
prosoape moi şi multe, senzaţia de răsfăţ.
După ce ieşi din baie poţi comanda ceva delicios
în cameră, dar mai bine cobori pentru un Afternoon Tea cu tot dichisul în
restaurantul Lyttelton, care arată ca salonul unei contese tocmai pentru că a
fost cel al Lordului Lyttelton. Argintul străluceşte discret, albeaţa damascului
ţti ia ochii, iarporţelanul este plăcut la atingere. Meniul îţi oferă ceai ori
cafea, sandwiches cu somon şi brînză, brioşe calde servite cu gemuri de sezon
şi marmelade, prăjituri englezeşti, toate proaspăt ieşite de laboratoarele
talentatului Chef Brendan Fyldes . E de
preferat să mergeţi însoţiţi ca să puteţi birui abundenţa
« ceaiului ».
În restaurant
poţi mînca la orice oră, de la micul dejun pînă la cină. Se fac rezervări
pentru mesele de Crăciun. La cina din Ajunul Crăciunului se promit cinci feluri,
scoici, porceluş de lapte, raţă ( Chef’s home
made Terrine ; Roast Scallops, Suckling Pig, Celetiac &
Apple ; Roast Reggie Johnson’s Corn fed Duck, with Mulled Winter
Fruits ; the Lyttelton Festive Tart, Whiskey Custard ; Coffee &
Chocolates), după care este recomandată o scurtă plimbare la lumina torţelor
pînă la Guard’s Chapel ca să vă reculegeţi la mesa de Crăciun. Cît
despre prînzul de Crăciun, numai veşti bune : somon scoţian, curcanul tradiţional, Christmas
Pudding (Ballotine of Scottish salmon, Creme Fraiche, Soft Herbs and
Caviar ; Officers Mulligatawny, Crab & Coconut Rice ; Toast
Goosnargh Turkey, Quince, Walnut and Foie Gras Stuffing, Traditional Vegetables
and Potatoes, Cranberry Relish ; Home made Christmas Pudding, brandy
sauce ; Coffee, Chocolates & mini mince pies ), cu obligatoria
vizionare a mesajului de Crăciun al Reginei.
Nu ocoliţi Barul American unde puteţi bea un cocktail
alături de Prinţul William sau de Prinţul Harry, veniţi în vecini, clienţi
fideli ai locului după cum mi-a mărturisit
graţioasa Ursula von Platen , PR manager. Puteţi alege
oricare dintre toate mărcile produse în toată lumea, orice ar fi :
şampanie, vin alb sau roşu, cocktail, gin, vodcă, tequila, calvados, rom,
Armagnac, coniac, grappa, eau de vie, porto, malt whiskey, Irish whiskey,
bourbon, rye whiskey, vermut, sherry, bere, cidru, apă minerală, sucuri
sau…trabucuri. Pentru că se fumează la Barul American, într-o atmosferă de
film…hollywoodian.
Colecţia de vinuri se păstrează în pivniţa în care vă puteţi
şi căsătorii dacă farmecul locului funcţionează şi dacă nu aţi făcut deja
pasul, pentru că au licenţă pentru aşa ceva. Dacă deja sînteţi căsătoriţi,
faceţi totuşi o vizită. Veţi avea ocazia să vedeţi cum arată o pivniţă cu
vinuri de colecţie, cu praful zecilor de ani netulburat, şi faceţi diferenţa
dintre ce vedeţi şi oroarea de crama a prietenului care îşi zice cunoscător . În primul rind e construită în urmă cu 350
de ani, apoi are aproape 800 de vinuri, în valoare de peste un million de
dolari, astfel că Stafford se laudă cu una dintre cele mai complete colecţii de
vinuri din Londra. Puteţi să experimentaţi o degustare doar pentru voi, la care
să oficieze însuşi Master Sommelier, Gino Nardella. Va fi o amintire de neşters.
Dacă
încă mai aveţi energie şi vă pasionează gătitul, vă puteţi înscrie la un
curs unde profesor este însuşi Brendan Fyldes, Executive Chef. La 8
dimineaţa trebuie să fiţi în bucătărie unde după o scurtă introducere în timp
ce vă beţi cafeaua , vă veţi lua în primire şorţul personal şi cartea de
bucate, învăţînd cum să faceţi pîine şi un prînz cu aperitiv, fel principal şi
desert. Vă trageţi sufletul la Barul American cu un pahar de şampanie şi cîteva
canapés, după care luaţi un prînz consistent la The Lyttelton însoţit de
vinurile despre care tocmai am pomenit. Giftuiţi, încercaţi să vă căraţi pînă
în cameră sacoşa cu cartea de bucate Kempinski, şorţul Lyttelton, Lyttelton coaster şi homemade chutneys şi biscuţi. Uşurat va fi doar
portofelul dumneavoastră căci acest curs nu e tocmai ieftin. Dar nimic nu este ieftin, după cum bine
ştim : lucrurile bune au un preţ. Doar că o experienţă în acest loc merită
fiecare pound, chiar şi cel pe care îl arată cîntarul în plus.
